Viața noastră este alcătuită din alegeri. Unele par mărunte – ce mâncăm azi, cum ne petrecem timpul liber – iar altele ne conturează profund direcția: ce relații menținem, ce carieră alegem, cum ne raportăm la propriile valori. Cu toate acestea, oricât de mult ne-am strădui să luăm decizii bune, inevitabil, uneori facem alegeri mai puțin inspirate.
Dar ce înseamnă, de fapt, o „alegere greșită”? Și, mai important, de ce le facem, chiar și atunci când avem cele mai bune intenții?
Alegerile și lumea noastră interioară
Deciziile noastre nu sunt doar rezultatul unei analize logice. Ele sunt influențate de o rețea complexă de factori psihologici: convingerile formate în copilărie, experiențele anterioare, emoțiile momentului, nevoile neîmplinite, și chiar fricile ascunse.
De exemplu, o persoană care a crescut într-un mediu în care nu i s-a oferit încredere poate ajunge, la vârsta adultă, să evite oportunitățile care presupun risc, chiar dacă acestea i-ar putea aduce împlinire. În schimb, poate alege mereu varianta „sigură”, dar limitativă. În psihologie, acest tip de răspuns este adesea legat de schemelor cognitive sau modele mentale automate, adânc înrădăcinate în psihicul nostru.
Bias-urile cognitive: erori firești ale minții
Creierul uman nu este un computer obiectiv. Pentru a funcționa rapid, folosește scurtături mentale – numite bias-uri cognitive. Acestea ne pot duce, fără să ne dăm seama, la concluzii sau decizii greșite.
Câteva exemple comune:
Efectul de confirmare – căutăm (și acceptăm) mai ușor informațiile care ne confirmă opiniile deja formate.
Iluzia controlului – credem că putem controla mai mult decât este realist posibil.
Bias-ul retrospectiv – după ce o decizie s-a dovedit nefavorabilă, avem impresia că „ar fi trebuit să ne dăm seama” de la început, ceea ce ne încarcă inutil cu vinovăție.
Aceste mecanisme nu sunt semne de slăbiciune, ci trăsături universale ale psihicului uman. Ele devin problematice doar dacă nu suntem conștienți de ele.
Factorul emoțional: când frica decide în locul nostru
Multe alegeri mai puțin bune nu sunt raționale, ci reactive. Sub presiunea emoțiilor puternice – anxietate, furie, rușine sau disperare – tindem să acționăm impulsiv. De exemplu, putem rămâne într-o relație toxică din frica de singurătate, sau putem accepta un loc de muncă nepotrivit din teama de a nu dezamăgi pe cineva.
Emoțiile ne influențează și percepția realității: când suntem triști, lumea pare mai întunecată; când suntem furioși, ceilalți par mai amenințători. De aceea, e esențial să învățăm să ne observăm emoțiile fără să ne lăsăm dominați de ele.
Învățare, nu eșec
O perspectivă esențială în psihologie este aceea că nu există „greșeli” în sens absolut – ci experiențe din care putem învăța. Orice alegere mai puțin bună conține o lecție: despre ce ne lipsește, ce ne doare, ce avem nevoie să schimbăm.
Mai mult, alegerile „greșite” sunt adesea cele care ne forțează să ne uităm mai atent în noi înșine. Ne scot din zona de confort și, paradoxal, ne ajută să ne cunoaștem mai bine.
Cum putem face alegeri mai conștiente
- Observă-ți reacțiile automate. Între un impuls și o acțiune, creează un spațiu de reflecție.
- Analizează-ți convingerile. Îți aparțin cu adevărat, sau le-ai preluat de la alții?
- Cultivă prezența. Practicile de mindfulness, jurnalul personal sau psihoterapia pot aduce mai multă claritate în procesul decizional.
- Acceptă imperfecțiunea. Nimeni nu face doar alegeri bune. Scopul nu este perfecțiunea, ci evoluția personală.
Fiecare dintre noi a făcut, face și va mai face alegeri mai puțin bune. Nu pentru că suntem slabi, ci pentru că suntem oameni. Iar în această umanitate a noastră stă și frumusețea procesului: putem învăța, putem repara, putem schimba direcția.
Uneori, tocmai deciziile care ne-au rănit ne-au pregătit cel mai bine pentru alegerile care ne vor vindeca.
Psihoterapeut Ramona Stancu 