Imaginea corporală

Imaginea corporală este parte integrantă a identității. O imagine corporală negativă scade respectul de sine, te simți inadecvat ca persoană și lipsit de valoare, inadecvat în anumite situații de interacțiune socială. Dacă îngrijorarea legată de aspectul tău fizic intervine și in relațiile sexuale, poate periclita si viața sexuală. Imaginea corporală și depresia pot fi interconectate. Autodiscreditarea și lipsa de speranță în legătură cu propria înfățișare, pot fi deprimante, poți intra în capcana autocriticii privind propriul corp. Devine un cerc vicios al disperării. 

O imagine corporală negativă dezvoltă în timp tulburări ale comportamentului alimentar- bulimie, anorexie, binge-eating. Din nou, un cerc vicios. 

La nivel mondial, numărul persoanelor supraponderale și obeze a trecut de cifra de două miliarde. Obezitatea loveşteoriunde, neţinând cont de vârstă sau venituri. Ea este unadintre cele mai periculoase afecțiuni dar are și nenumărateimplicații psihice. Persoanele supraponderale/obeze, au de rezolvat, pe lângă dietă și exerciții fizice, probleme psihiceprofunde care stau în spatele nevoii constante de a mânca.

Ceea ce mâncăm și cum mâncăm reflectă părerea noastrădespre ceea ce suntem, este o „hartă” a întregii noastrepersonalități.

Felul în care arătăm vorbește despre emoțiile noastre. Mâncarea, este și o sursă de hrană emoțională pe lângă a fi o sursă de hrană fizică. A mânca produce plăcere, mulțumire, calmează, reduce stresul., Mâncăm de plictiseală și de singuratate, ne gratificăm prin mâncare. Ea ne  ține companiecând suntem depresivi și ne micșorează frica atunci cândsuntem anxioși.

Surplusul de greutate, din punct de vedere psihologic, poateavea mai multe cauze.  Fricile și traumele copilăriei se pot manifesta la anii maturității ca o dorință de necontrolat de a consuma alimente nesanatoase. Chiar dacă persoanele care au trăit în copilărie traume fizice sau psihice încearcă, la maturitate, să uite de aceste experiențe neplăcute, subconștientul nu uită niciodată. Traumele experimentate încopilărie rămân în stare de latență, în subconștientul nostrum și ne influențează comportamentul din întreaga viață. Dacă, încopilărie, am suferit o traumă sexuală, avem tendința de a deveni supraponderale/obeze la maturitate. Toate acestea vindin fricile dezvoltate inconștient și din dorința, inconștientă, de a arăta cât mai neplăcut cu putință ,pentru a nu mai puteaatrage persoanele de sex opus, pentru ca ”ele ne pot face foarte mult rău”.

Dacă în copilărie am suferit o experiență dramatică de genuldivorțului părinților, a pierderii unei persoane securizante ca figură de atașament, sau am fost privați, pur și simplu de afecțiune și dragoste, avem tendința de a mânca în exces, încercând, în felul acesta, inconștient, să ne ”acoperim” acestenevoi nesatisfacute în copilărie.

Mâncarea ne oferă plăcere, făcându-ne să uitam de frici șiemoții negative. Dintre traumele traversate de o persoanăsupraponderală de-a lungul vieții, mai putem aminti: conflictul interior, exprimarea non-valorizarii, imposibilitateaexprimării unei anumite emoții sau întâmplări, stima de sine scăzută, descurajarea, umilința.